Epigrame
Imnul crizei Despre minciună
Am auzit un „Caca Maca”; Minciuna are cale scurtă
Imnul crizei fără criză Prin ea ajung miliardari
Guvernanţii mulg iar vaca Îi vezi că se ţin de burtă
Şi sărăcia intră-n priză. Şi merg la „Ghencea Militari”.
Se schimbă culoarea PDL-ului Bugetul cullturi foarte slab
Dragi alegători, vă spun Am visat de multe ori
Că portocala fi-va verde Că pun foc la-nvăţătură,
Să spele banii cu săpun Dar trezitu-m-am în flori
Şi toate visele vor pierde. Fără bază pe culttură.
Parfum de blondine Moştenire
Vorbeşte ţara de blondine M-a prins căldura de iubire,
Că au bibilica goală, Când am norocul s-o deschid
Iar de Elena, ştie orişicine; Vibrează-n mine orice ştire
E o băsească... naturală! De la „voinicii” din partid.
Celor de la actuala putere Politica merită versificată?
O să vedeţi voi în cruciş Da, merită versificată
Când n-o să aveţi puterea Că-i înţeapă-n fund, vezi bine,
La soartă o să daţi bacşiş, Ne-a sărăcit – pe noi – o şleahtă
Pentru a mai curge mierea. De vagabonzi fără ruşine...
Unuia cu funcţia supremă Furtul la cele trei regimuri
Mare-i puşlamaua asta Furau, furau, eu nu zic ba,
Care-şi bate joc de noi, Dar se fura mult mai puţin
Caută pe brânci năpasta, Acum Traian cu vorba sa
Lansând moarte şi nevoi. Ne face viaţa drept un chin.
Adam şi Eva Băse văzut de Mircea Badea
Când domnişoara Eva zice: Hai să spun acum pe-a dreaptă,
„Să fiu adorată cu succes” Băsescu este totuşi bun
Adam e obosit, să pice De n-ar avea chelia spartă
În lada unui „Mercedes!” Cu balonaşe de săpun!
Criticilor mei
Domnilor, nu vă certaţi,
În ale scrisului ogoare
Noi să fim uniţi ca fraţi,
Ce au cugetul pe soare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu